"Adevarata calatorie a descoperirii nu inseamna a cauta taramuri noi, ci a vedea cu ochi noi." (Marcel Proust)
Copilul rade: "Intelepciunea si iubirea mea e jocul."
Tanarul canta:
"Jocul si intelepciunea mea e iubirea. "
Batranul tace:
"Iubirea si jocul meu e intelepciunea. "

Lucian Blaga

miercuri, 21 octombrie 2009

Paradigma universala a jocului si geniul de a fi...

„Anticul îndemn cunoaşte-te pe tine însuţi rămâne tot ceea ce vreodată omul şi-a cerut sie însuşi mai greu. Nu suntem în stare să privim decât în jur, numai statuilor li-s daţi ochi albi, cu pupilele întoarse, probabil, înăuntru. Nici măcar fizic nu putem să ne cunoaştem. Oglinzile nu ne arată, pentru că în clipa în care ne privim în ele nu mai suntem decât spectatorii noştri...Cei filmaţi fără să ştie se privesc pe ecrane uimiţi de necunoscuta umbră în care cei din jur îi recunosc. Purtăm în noi, fiecare, o falsă imagine proprie...Noi ne putem cerceta, numai alţii ne văd.” [1]


Mi-am propus o întoarcere la origini, la psihologia preştiinţifică (Platon – Mitul peşterii), pentru a aborda, din perspectiva anumitor factori ludici (homo ludens) şi a medierii, câteva aspecte importante din evoluţia psihologiei de-a lungul timpului. Anul 1879 marchează desprinderea psihologiei de filozofie şi naşterea sa ca ştiinţă de sine stătătoare, caracterizată prin obiect de studiu (psihicul uman), concepte recente şi metode şi instrumente oferite de fizică şi fiziologie. Fiind prea radicală, ruptura sa de filozofie a avut şi un efect negativ, de aceea se urmăreşte în prezent restabilirea legăturii cu filozofia, pentru a putea fi studiată şi spiritualitatea umană. Am ales ca moto un citat al autoarei Ana Blandiana, foarte dragă sufletului meu, pentru că textele sale trezesc în mine sensibilul şi latentul.


Ce legături se pot stabili între mitul peşterii (o reprezentare a nevoii umane de alt-ceva, dar în stadiul ei primar, în care dorinţa era mult mai slabă decât teama; Platon) - homo ludens (viaţa ca joc, Huizinga) – homo symbolicus (geniul de a fi ) ?[2]


Universul interior şi cel exterior se află uneori într-o tensiune dramatică. Starea de echilibru rezultă din asocierea lor, din acomodarea lor în acelaşi timp, din co-existenţa lor, chiar din antinomia lor. Conştientizarea relaţiei care există între universul nostru interior şi cel exterior ne oferă o viziune triadică şi o altă înţelegere a echilibrului, care nu este permanent, dar cunoaşte momente în care se realizează. Starea actuală, cea potenţială şi momentul de echilibru sunt reciproc condiţionate.


Platon – Mitul peşterii

Simboluri

Peştera

Lumea sensibilă (a realităţii aparente)

Întunericul peşterii

Ignoranţa omului incult, limitat

Lanţurile

Prejudecăţile, simţurile care ne limitează

Focul

Lumina cunoaşterii

Umbrele de pe peretele peşterii

Imaginile corpurilor fizice, aparenţele care generează opinii întâmplătoare (păreri, rodul percepţiilor şi al imaginaţiei)

Corpurile purtate prin faţa focului

Aparenţele adevărate, realitatea fizică, generează opiniile adevărate (orthe doxa)

Suişul greu spre ieşirea din peşteră

Drumul iniţiatic spre cunoaşterea esenţială, cunoaşterea prin intelectul analitic;

Contemplarea lumii din afara peşterii

Cunoaşterea metafizică, prin intelectul pur şi raţiune

Soarele

Ideea Binelui (Perfecţiunea)


Jocul

„Jocul este o acţiune sau o activitate voluntară, concepută ca un scop în sine, efectuată în anumite limite fixe de timp şi de loc, după o regulă liber consimţită, dar obligatorie; această activitate este însoţită de o stare de tensiune, de bucurie şi de conştiinţă de a fi altceva decât viaţa curentă.” (Johan Huizinga) [3]


Paradoxul

„Paradoxurile apar ca rezultat al faptului că două niveluri distincte ale cunoaşterii, ale limbajului, ale realităţii, ale comportamentului etc. sunt văzute ca unul singur, se suprapun sau pur şi simplu se confundă.” [4]

Paradoxul ca joc


Jocul presupune intrarea într-un alt univers, diferit de cel obişnuit. Deşi este tot o invitaţie la un joc, paradoxul se deosebeşte de acesta prin faptul că momentul său inaugural îl reprezintă „ieşirea dintr-o regulă constând în acceptarea distincţiei dintre două anumite niveluri ale cunoaşterii, limbajului, realităţii sau comportamentului.” şi „iniţierea unui joc a cărui regulă de bază este abolirea distincţiei dintre două niveluri de tipul menţionat.” (Solomon Marcus, 2007, Op. cit., p.124) Ludicul este prezent în inima paradoxului şi a medierii, care au la bază o funcţie dublă, de separare şi legare, în scopul, pe de o parte, de a destructura o anumită formă (Gestalt) şi de a tulbura o anumită ordine şi, pe de altă parte, de a unifica două niveluri de obicei separate, asemenea unui „puzzle care poate produce surprize în serie.” [5] Când jocul lipseşte (în depresie, boală) înseamnă că ceva lipseşte vieţii sau viaţa însăşi nu există din cauza constrângerilor prea mari ce împiedică persoana să-şi folosească în mod liber imaginaţia. Spaţiul gratuit al visării lipseşte aşadar cu desăvârşire. Winnicott este de părere că jocul este expresia creativităţii, care înseamnă viaţă, unificare, integrarea generală a personalităţii. [6]

„Omul nu este întreg decât atunci când se joacă”. (Schiller)

Jocul este un mod de socializare esenţial dezvoltării copilului şi îmbracă forme diferite de la o cultură la alta, dar în toate cazurile frontiera dintre ludic şi serios rămâne fragilă.. Jocurile simbolice cunosc apogeul între 2 şi 5 – 6 ani şi, deşi sunt mai puţin frecvente după această vârstă, ele devin mai complexe şi utilizează sisteme de semnificaţii din ce în ce mai codificate. Un joc simbolic există dacă există un spaţiu de tranziţie. Nu se poate preciza când începe şi sfârşeşte registrul simbolic al jocului. Timp îndelungat, jocul a fost studiat ca activitate de divertisment, opusă activităţilor serioase ale vieţii. În prezent, prin joc, este posibil să trăim ceea ce se constituie.

Copiii se joacă mai întâi singuri, apoi cu mama. Jocul creează cadrul pentru începutul relaţiilor afective, permiţând astfel dezvoltarea contactelor sociale. Jocurile au rol de mediere între copii şi adulţi, dar şi între copii şi alţi copii. Începând să se joace cu obiectele oferite de adulţi, copilul utilizează şi reprezentări interne şi-şi construieşte astfel identitatea. În cadrul privilegiat al jocului, copilul îşi întâlneşte semenii şi socializează. Jocurile vor deveni tot mai complexe şi imaginaţia va juca un rol din ce în ce mai important. Aşa cum experienţele de viaţă dezvoltă personalitatea adultului, jocul dezvoltă personalitatea copilului când se joacă singur sau când alţi copii sau adulţi intervin în joc. Progresiv, copii îşi măresc capacitatea de a vedea lumea reală exterioară. Renilde Montessori [7] ne invită la şcoala copiilor pentru a învăţa de la ei, deoarece la copii putem găsi soluţiile pe care le căutăm.

© Virginia – Smarandita Braescu

Centrul de Training, Consultanţă şi Mediere

[1] Vezi Ana Blandiana (1997), Geniul de a fi, eseul Marea prejudecată, ed. Litera, Chişinău, p.212)

[2]Vezi Solomon, M (2007), Paradigme universale III. Jocul, ed. Paralela 45, Piteşti, p. 14

[3] Vezi trimiterea făcută de Solomon Marcus către Johan Huizinga (1951), Homo ludens, ed. Gallimard, Paris, pp. 57 – 58

[4] Solomon Marcus, (1984), Paradoxul, ed. Albatros, Bucureşti, p.167

[5] idem 3

[6] Winnicott, D.W. (1978), Jeu et réalité. Ed. Fayot, Paris

[7] Renilde Montessori, (2000), Educateurs sans frontière, Ed. Desclée de Brouwer

Niciun comentariu:

Promotii editura Trei

Promotii editura Publica

Recomandare SMILE 21 +

Recomandare SMILE 21 +
Ghid turistic online

Cărţi utile pentru dezvoltarea personală

Autocunoaştere /Autoeducare / Inteligenţă emoţională şi socială/Comunicare

- Albrecht, K. (2007), Inteligenţa socială, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Bennett-Goleman, Tara (2002), Alchimia emoţională, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Carnegie, Dale (1999), Secretele succesului, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Collet, P. (2005), Cartea gesturilor, ed. Trei, Bucureşti
- Cooper, R.K (2006), Resursele nebănuite, ed. Amaltea, Bucureşti
- Csikszentmihalyi, M. (2007), Starea de flux, Curtea Veche, Bucureşti
- Deep, S. & Sussman, Lyle (1996), Să acţionăm inteligent, ed. Polimark, Bucureşti
- Filliozat, Isabelle (1997), L’intelligence du coeur, ed. Marabout, Franţa
- Goleman, D. (2001 a), Inteligenţa emoţională, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Goleman, D. (2005 b), Emoţiile distructive, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Goleman-Bennett, Tara (2002), Alchimia emotionala, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Horn, S (2005), Arta conversaţiei Tongue Fu!, ed. Amaltea, Bucureşti
- Jeffers, Susan (2001), Oser briser la glace, ed. Marabout, Franţa
- King, L (2004), Secretele comunicării,ed. Amaltea, Bucureşti
- Maltz, M. (1999 a), Psiho Cibernetica, Imaginea de sine – Cheia spre o viaţă mai bună, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Maltz, M. (2002 b), Magia imaginii personale, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Peseschkian, N. (2005), Poveşti orientale ca instrumente de psihoterapie, ed. Trei, Bucureşti
- Prutianu, Ş. (2005), Antrenamentul abilităţilor de comunicare, ed. Polirom, Iaşi
- Robbins, A. (2001), Putere nemărginită, ed. Amaltea, Bucureşti
- Salomé, J. (1997, 2004 a), Pour ne plus vivre sur la planète TAIRE (une méthode pour mieux communiquer), ed. Albin Michel
- Salomé, J. (2002 b), Dacă m-aş asculta, m-aş înţelege, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Salomé, J. (2002 c), Curajul de a fi tu însuţi, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Salomé, J. (2006 d), Trăind cu tine însuţi, ed. Ascendent, Bucureşti
- Schwartz, David J. (1998), Puterea magică a gândului, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Souza, B. (2007), Născut pentru a reuşi, ed. Amaltea, Bucureşti
- Scott, P. M. (2001), Drumul către tine însuţi, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Şoitu, L. (2001 a), Pedagogia comunicării, ed. Institutul European, Iaşi
- Şoitu, L. (2006), Restul comunicării(lor) sunt eu, ed. Ars Longa, Iaşi
- Tolle, E. (2004), Puterea prezentului, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Ziglar, Z. (2000 a ), Dincolo de vârf, Curtea Veche, Bucureşti - Ziglar, Z. (2002 b), Motive pentru a zâmbi, Curtea Veche, Bucureşti

Învăţare rapidă /Creativitate

- De Bono, E. (2003), Gândirea laterală, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Ostrander, Nancy, Ostrander, Sheila, Schroeder, Lynn (2002), Tehnica învăţării rapide, ed. Amaltea, Bucureşti
- Ponagoreţ, Oana, Armeanu, C.M. (2005), Tehnici de superînvăţare, ed. Tipoalex, Alexandria
- Roco, Mihaela (2001), Creativitate şi inteligenţă emoţională, ed. Polirom, Iaşi
- Stoica Constantin, Ana (2004), Creativitatea, ed. Institutul European, Iaşi
- Stoica Constantin, Ana & Caluschi, Mariana (2005), Evaluarea creativităţii, ed. Performantica, Iaşi
- Wenger, W. & Poe, R., (2002), Factorul Einstein, ed. Amaltea, Bucureşti

Negociere /Managementul conflictului

- Cornelius, Helena & Faire, Shoshana (1996), Ştiinţa rezolvării conflictelor, ed. Ştiinţă & Tehnică, Bucureşti
- Fisher, R., Patton, B., Ury, W. (1995), Succesul în negocieri, ed. Dacia, Cluj-Napoca
- Fleming, P. (2004), Învaţă arta de a negocia într-o săptămână, Grupul Editorial Cosmos Viking Pinguin, Bucureşti
- Lewicki, R J & Hiam, A (2008), Arta negocierii in afaceri (ghidul pentru incheierea unei afaceri si rezolvarea conflictelor), ed. Publica, Bucuresti
- Shapiro, Lisa (1998), Conflictele şi comunicarea, ed. Arc (carte tradusă în limba românăcu sprijinul Fundaţiei Soroş)
- Souni, H. (1998), Manipularea în negocieri, ed. Antet, Bucureşti
- Stoica Constantin, Ana (2004 a), Conflictul interpersonal, ed. Polirom, Iaşi
- Ury, W. (1994), Dincolo de refuz, Editura de Vest, Timişoara

Leadership /Management/ Teambuilding

- Blanchard, K. & Johnson, S. (2001), Manager la minut, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Blanchard, K. & O’Connor, M. (2003), Managementul şi valorile, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Bossidy, L. & Charan R. (2006), Finalizarea, ed. Amaltea, Bucureşti
- Canfield, J., Hensen, M:V., Hewitt, L. (2004), Puterea concentrării, ed. Amaltea, Bucureşti
- Carnegie, D. (2002), Liderul poţi fi tu, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Collins, J. (2006), Excelenţa în afaceri, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Covey, St. R. (2000), Managementul timpului sau cum să ne stabilim priorităţile, ed. Allfa
- Covey, St. R., Eficienţa în 7 trepte, ed. All
- Derlogea, Ş (2006), Teambuilding. 50 de jocuri şi rolul lor în consolidarea echipei, ed. Amaltea, Bucureşti
- Dornan, J.M (1999), Secretele succesului, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Maxwell, J.C (2006 a), Dezvoltă liderul din tine, ed. Amaltea, Bucureşti
- Maxwell, J.C (2002 b), Dezvoltă liderii din jurul tău, ed. Amaltea, Bucureşti
- Maxwell, J.C (2002 c), Cele 21 de calităţi ale liderului, ed. Amaltea, Bucureşti
- Maxwell, J.C (2002 d), Atitudinea învingătorului, ed. Amaltea, Bucureşti
- Maxwell, J.C (2004 e), Eşecurile pot conduce la succes, ed. Amaltea, Bucureşti
- Maxwell, J.C (2006 f), Harta succesului, ed. Amaltea, Bucureşti
- Maxwell, J.C. (?), Totul despre lideri, atitudine, echipa, relaţii, ed. Amaltea, Bucureşti
- Morgenstern, Julie (2005 a), Tehnica organizării lucrurilor, Amaltea, Bucureşti
- Morgenstern, Julie (2005 b), Tehnica organizării timpului, Amaltea, Bucureşti
- Gerber, M. (2003 a), Mitul intreprinzătorului, ed. Amaltea, Bucureşti
- Gerber, M. (2004 b), Mitul managerului, ed. Amaltea, Bucureşti

Vânzări /Marketing /Educaţie financiară

- Carlson, R. (1999), Nu-ţi face griji, fă bani, ed. Vremea, Bucureşti
- Charvet, Shelle Rose (2006), Cuvinte care schimbă minţi, ed. Amaltea, Bucureşti
- Duran, J.J (2006), Fă-ţi o firmă, vinde-o şi îmbogăţeşte-te, ed. Amaltea, Bucureşti
- Gates, B. (2002), @faceri cu viteza gândului, ed. Amaltea, Bucureşti
- Hill, N (1998), De la idee la bani, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Kiyosaki, R.T (?), Cadranul banilor, ed. Amaltea, Bucureşti
- Kiyosaki, R.T & Lechter, Sharon L. (2002), Afaceri interactive, ed. Amaltea, Bucureşti
- Klontz, B., Kahler, R, Klontz, R. (2007), Ce relaţie ai cu banii?, ed. Amaltea, Bucureşti
- Tracy, B. (?), Cele 100 de legi supreme ale succesului în afaceri, ed. Amaltea, Bucureşti
- Ziglar, Z. (2002), Arta vânzării, ed. Amaltea, Bucureşti

Cărţi de Analiza tranzacţională (AT)

- Berne, E. (2003 a), Jocuri pentru adulţi. Psihologia relaţiilor umane, ed. Amaltea, Bucureşti
- Berne, E. (2006 b), Ce spui după Bună ziua?, ed. Trei, Bucureşti
- Catry, Claudine, Derouet, Gilda, Muller, Jean-Louis (2007, ediţia a V a), De l’analyse transactionnelle à l’action transactionnelle, ESF éditeur
- Lassus, R. (2000), Analiza tranzacţională, ed. Teora, Bucureşti

Cărţi de Gestalt -terapie

- Moreau, A. (1999 a), Putere, autonomie, vindecare, ed. Astrobios, Bucureşti
- Moreau, A. (2005 b), Viaţa mea aici şi acum. Gestalt-terapia, drumul vieţii, ed. Trei, Bucureşti
- Moreau, A. (2005 c), Aici şi acum. Ghidul psihoterapeutului (vol. 1+2), ed. Astrobios, Bucureşti
- Moreau, A. (2006 d), Ca să trăieşti mai bine în prezent, împacă-te cu trecutul, ed. Trei, Bucureşti
- Moreau, A. (2007 e), Psihoterapie. Metode şi tehnici, ed. Trei, Bucureşti

Cărţi de NLP (Programare neurolingvistică)/ Coaching

- Bandler, R. (1990), Un cerveau pour changer, InterEditions, Paris
- Bandler, R. & La Valle, J. (2000), NLP. Învaţă să convingi, ed. Amaltea, Bucureşti
- O'Conneor, J. & Lages, A. (2006), Coaching cu NLP, ed. Curtea Veche, Bucureşti
- Szekely, Andy (2000), NLP, Calea succesului, ed. Amaltea, Bucureşti
- Whitmore, J (2008), Coaching pentru performanta (formare profesionala, performanta si scop), ed. Publica, Bucuresti